Biodiversitate

tipareste trimite pe mail

 Descriere

Detalii

Autor: APM Botoşani,
Adăugat: 2010-08-31 16:02:40
Ultima actualizare: 2014-05-07 09:05:56

Taguri

     Tipurile de ecosisteme din judetul Botosani sunt conditionate de formele de relief si de elementele pedoclimatice.Relieful este in cea mai mare parte de campie colinara, alcatuita sintr-o succesiune de culmi orientate NV-SE, despartite prin vai largi. Pe teritoriul judetului Botosani, s-au individualizat doua arii distincte:dealurile Siretului,  mai inalte la vest si Campia Jijiei (respectiv Campia Moldovei) cu dealuri mai scunde la est.

- Habitate de pădure însumează 56333 ha ceea ce reprezintă 11,5% din teritoriul judeţului, reprezentand oresursă naturală importantă a judeţului.

Cunoaşterea traiectoriei şi evoluţia spre care tinde ecosistemul forestier este deosebit de importantă deoarece el constituie habitatul natural pentru diverse specii de floră şi faună sălbatică. Menţinerea unui echilibru dinamic în acest tip de ecosistem influenţează direct şi benefic nivelul diversităţii biologice din judeţul nostru şi păstrarea relaţiilor complexe în cadrul biocenozelor.In acest tip de ecosistem, au fost declarate 4 rezervatii de tip forestier incluse in Reteaua Nationala de Arii Naturale Protejate  si 4 situri de importanta comunitara incluse in Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 .

- Habitatele de pajişti (păşuni şi fâneţe) însumează 89.285 ha care reprezintă 17,9% din suprafaţa judeţului Botoşani.

Pajiştile, ca şi pădurile, constituie un echilibru ecologic în cadrul acţiunilor şi retroacţiunilor dintre floră, faună, sol şi climă de aceea conservarea şi valorificarea lor judicioasă a fost urmărită de specialiştii noştri în aceeaşi măsură ca şi în cazul ecosistemului forestier.

Pajiştile din judeţul Botoşani se înscriu în categoria pajişti secundare (fâneţe secundare sau păşuni).

În general, se poate aprecia că starea acestor habitate este bună datorită respectării regulilor în organizarea păşunatului şi evitarea încărcării păşunilor cu un număr excesiv de animale sau folosirii unilaterale a ovinelor sau a caprinelor.

- Habitate de turbării şi mlaştini. Habitatele de turbărie sunt reprezentate de mlastina turboasa Lozna-Dersca, unde este constituită şi o rezervaţie floristică de 10 ha, cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale ce le reprezintă, cantinand cca 200 specii de  plante.

- Ecosisteme acvatice, pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.), care reprezintă mediul lentic.

Apele curgătoare  sunt sisteme ecologice deschise la ambele capete, în care fluxul de materie şi energie suferă mari oscilaţii, deci au un grad foarte redus de autarhie, fiind populate cu o biocenoză nesaturată. Ele sunt alimentate de izvoare şi de ape meteorice.

Apele stătătoare sunt ecosisteme cu grade diferite de integralitate, în funcţie de componenţa biocenozelor care le populează şi de condiţiile de mediu. Spre deosebire de cele curgătoare, apele stătătoare au o viaţă proprie, un oarecare grad de autonomie. 

Cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: acumularea cu rol complex Stânca Costesti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, acumularile Cal Alb , Negreni, Hanesti pe râul Baseu si  Mileanca pe raul Podriga . Aceste areale acvatice constituie habitate pentru numeroase specii avifaunistice, multe dintre ele de interes comunitar, care au constituit motivatia propunerii lor ca situri Natura 2000.

- Habitate de stâncării. Recifele calcaroase de varsta bugloviana ce apareau sub forma de stanci in valea Prutului, erau vizibile la  Ripiceni si Stefanesti. Dupa constructia barajului de la  Stanca Costesti , ele raman partial vizibile la Ripiceni.


X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.